Programul Rabla 2026 în pericol: schema ar putea fi anulată

Semnal de Alarmă pe Piața Auto: Programul Rabla 2026, în Pericol de Anulare

Declarațiile recente ale ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, pun sub semnul întrebării viitorul unuia dintre cele mai populare și mai longevive programe de stimulare a pieței auto din România: Programul Rabla. Oficialul a avertizat că, în absența unui buget identificat și în contextul unor priorități financiare stringente, Rabla 2026 ar putea fi anulat.

Motivul principal invocat este lipsa de fonduri, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) urmând să prioritizeze, cel mai probabil, finalizarea proiectelor restante din PNRR care și-au pierdut finanțarea europeană și care vor fi mutate pe bugetul AFM.

    „În acest moment un buget identificat pentru Programul Rabla nu există. Va trebui să avem o discuție serioasă pentru gândirea bugetului de anul viitor al AFM-ului”, a subliniat Diana Buzoianu.

Această incertitudine survine în condițiile în care, în 2025, deși cu un buget redus la 200 de milioane de lei, fondurile pentru mașinile cu motoare termice și hibride s-au epuizat în doar 13 minute de la lansarea oficială, pe 30 septembrie, un indicator clar al cererii uriașe pe care programul o generează.

Impactul Anulării Asupra Vânzărilor de Mașini

O eventuală anulare a Programului Rabla în 2026 ar reprezenta un șoc semnificativ pentru piața auto din România, cu un impact major asupra volumului de vânzări, în special pentru segmentele accesibile și cele ecologice.

1. Scăderea Drastică a Achizițiilor de Mașini Noi

Programul Rabla a funcționat timp de aproape două decenii ca un motor esențial pentru reînnoirea parcului auto, încurajând casarea mașinilor vechi și achiziția unora noi, mai puțin poluante. Între 2005 și 2024, prin Rabla Clasic și Rabla Plus, au fost casate peste 1 milion de autovehicule și au fost cumpărate circa 720.000 de mașini noi.

• Absența unui stimulent financiar: Subvențiile oferite (tichetul Rabla Clasic pentru mașini termice, tichetele superioare pentru hibride și electrice) reprezintă un factor decisiv în decizia de cumpărare, în special pentru clienții cu venituri medii. Fără acest sprijin, mulți potențiali cumpărători ar amâna achiziția sau ar se vor orienta către piața second-hand, deja supra-aglomerată de mașini vechi.
• Avertismentele Industriei Auto: Reprezentanții Asociației Importatorilor și Distribuitorilor de Automobile (APIA) și ai dealerilor auto au avertizat în trecut că o suspendare a Rabla ar putea pune în pericol definitiv piața, subminând cererea și afectând locurile de muncă din sector.

2. Frânarea Tranziției către Electromobilitate

Deși Rabla Clasic a fost extrem de popular, componenta Rabla Plus (pentru mașini electrice și plug-in hybrid) este crucială pentru atingerea țintelor de decarbonizare asumate de România. Deși anul acesta s-a observat o scădere a interesului pentru mașinile electrice (determinând AFM să mute fonduri de la electrice la cele termice), subvenția generoasă oferită prin Rabla Plus rămâne cel mai puternic factor de stimulare.

• Lipsa Rabla Plus ar încetini semnificativ adoptarea vehiculelor electrice, piața locală fiind încă puternic dependentă de aceste ajutoare guvernamentale.

3. Agravarea Problemei Parcului Auto Îmbătrânit

România se confruntă cu unul dintre cele mai vechi parcuri auto din Uniunea Europeană. Scoaterea din ecuație a Programului Rabla ar însemna un eșec în eforturile de reducere a numărului de mașini cu tehnologii poluante, menținând un nivel ridicat de emisii și o calitate slabă a aerului în marile orașe.

O Oportunitate pentru Reforma Programului?

Ministrul Mediului a menționat și posibilitatea ca, în cazul în care se va identifica un buget, Programul Rabla să fie relansat cu noi condiții:

1. Prioritizarea Producției Europene: O condiție propusă este aplicarea Rabla doar pentru mașinile produse în Europa. Aceasta ar avea rolul de a sprijini industria auto europeană și locală, dar ar putea genera dezbateri privind concurența și accesul la piață.
2. Criterii Sociale/Venituri: Există discuții despre introducerea unor criterii de eligibilitate cu caracter social, urmând ca banii să ajungă cu precădere la cei cu venituri reduse, o abordare similară cu modelul de leasing social din Franța, care ar subvenționa mașinile electrice la prețuri accesibile.

În concluzie, deși anularea Programului Rabla 2026 ar fi o lovitură dură pentru vânzările de mașini noi și pentru obiectivele de mediu, incertitudinea actuală oferă, de asemenea, un cadru pentru o regândire fundamentală a programului, orientându-l mai strict către țintele de mediu și către criterii de eficiență socială și economică, dacă se vor găsi, totuși, soluții de finanțare.