Producția auto din România: Scădere la Mioveni și Craiova la început de an 2026

Producția auto din România a scăzut cu 6.6% în ianuarie 2026. Dacia și Ford au asamblat sub 37.000 de unități

Anul 2026 a început cu o viteză ceva mai redusă pentru cel mai important pilon al economiei românești. Potrivit celor mai recente date furnizate de Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), luna ianuarie a marcat un recul neașteptat în ritmul uzinelor de la Mioveni și Craiova, semnalând un an care se anunță a fi unul de tranziție și recalibrare.

În prima lună a anului, România a produs un total de 36.875 de autoturisme noi, o cifră care, deși solidă la prima vedere, reprezintă o scădere de 6.6% față de aceeași perioadă a anului 2025.

Radiografia Producției: Dacia vs. Ford Otosan

Performanța industrială a fost împărțită aproape egal între cei doi mari jucători, însă ambii au resimțit presiunile pieței:

• Dacia (Uzina Mioveni): A asamblat 18.880 de unități. Deși rămâne liderul volumelor, Dacia se află într-un moment de reorganizare a fluxurilor, pe măsură ce gama se diversifică spre modele mai complexe.
• Ford Otosan (Uzina Craiova): A finalizat 17.995 de unități. Uzina de la Craiova continuă să mizeze pe succesul modelului Puma, însă ritmul a fost ușor temperat de pregătirile pentru noile variante electrificate.

De ce a „tușit” motorul producției? Principalele cauze

Această scădere nu este un accident izolat, ci rezultatul unei combinații de factori economici și strategici:

1. Tranziția către noi modele: Atât Dacia, cât și Ford, se află în plin proces de adaptare a liniilor de producție. Lansarea noului Dacia Bigster și integrarea versiunilor electrice pentru Ford Puma (Gen-E) au necesitat opriri tehnice și ajustări ale fluxului de fabricație, proces care „mănâncă” din volumul total de unități produse.
2. Răcirea pieței europene: Având în vedere că peste 90% din mașinile produse în România pleacă la export, orice mică ezitare a consumatorului din Germania, Franța sau Italia se simte imediat la Mioveni și Craiova. Incertitudinea economică din zona euro a temperat apetitul pentru achiziții noi la început de an.
3. Prăbușirea cererii interne: Pe plan local, datele sunt și mai drastice. Înmatriculările de mașini noi în România au scăzut cu peste 33% în ianuarie 2026, semn că românii au devenit mult mai prudenți cu bugetele lor, pe fondul inflației persistente și al costurilor mari de finanțare.

Ce urmează în 2026? Trenduri și Previziuni

În ciuda debutului ezitant, industria auto nu dă semne de panică, ci mai degrabă de „așezare”. Iată ce va defini restul anului:

• Ofensiva Hibridă și Electrică: 2026 este anul în care România devine un centru major pentru propulsiile verzi. Bigster și noile variante Puma vor atrage o nouă categorie de clienți, compensând probabil volumele pierdute în segmentul termic.
• Ajustări de Personal: Există deja semne ale unor programe de plecări voluntare la Mioveni, pe măsură ce automatizarea și trecerea la vehicule electrice (care necesită mai puțină forță de muncă directă) încep să își spună cuvântul.
• Ușoară relaxare fiscală: Reducerea la jumătate a impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru 2026 oferă producătorilor o „gură de oxigen” necesară pentru a menține investițiile în tehnologie.

Concluzie

Ianuarie 2026 a fost o lună de „încălzire” mai dificilă, marcată de scăderi atât pe linia de producție, cât și în showroom-uri. Totuși, reculul de 6.6% trebuie privit ca o etapă de reconfigurare. Cu noi modele pregătite să invadeze piețele europene în a doua jumătate a anului, este foarte probabil ca industria auto românească să recupereze terenul pierdut și să încheie 2026 pe o pantă ascendentă.