Planul UE de a interzice mașinile cu motoare termice în 2035 a fost abandonat
UE abandonează interzicerea din 2035 a motoarelor termice: cum evoluează politica auto
Vestea pe care o aștepta întreaga industrie auto a devenit oficială în decembrie 2025: Uniunea Europeană a bătut în retragere. Planul ambițios, dar extrem de controversat, de a interzice complet vânzarea mașinilor noi cu motoare termice începând cu anul 2035 a fost abandonat în favoarea unei abordări pragmatice.
Decizia marchează o victorie istorică pentru constructorii auto tradiționali și pentru statele care au susținut „neutralitatea tehnologică”, printre care se numără și România.
De ce a dat UE înapoi?
Realitatea din teren a învins proiecțiile optimiste de la Bruxelles. Mai mulți factori au forțat această schimbare de direcție:
- Vânzările de electrice au plafonat: După un avânt inițial, cererea pentru mașini 100% electrice a încetinit considerabil, consumatorii fiind descurajați de prețurile mari și de infrastructura de încărcare încă deficitară.
- Presiunea giganților auto: Producători precum Volkswagen, BMW și Renault au avertizat că o trecere forțată la electric ar putea duce la pierderi masive de locuri de muncă și la închiderea unor fabrici istorice.
- Lobby-ul pentru combustibili sintetici: Germania și Italia au condus ofensiva pentru recunoașterea e-fuels (combustibili sintetici) ca alternativă neutră din punct de vedere al carbonului, care permite păstrarea motorului cu ardere internă.
Noua țintă: Reducere, nu interdicție
În loc de „interzis”, noul cuvânt de ordine este „flexibilitate”. UE nu mai cere eliminarea motorului termic, ci impune un set nou de reguli:
- Reducere de 90% a emisiilor: Obiectivul pentru 2035 a fost recalibrat la o reducere a emisiilor de CO2 cu 90% față de nivelul din 2021 (în loc de 100%).
- Supraviețuirea hibridelor: Mașinile hibride (HEV), cele cu încărcare la priză (PHEV) și cele cu autonomie extinsă (REEV) vor putea fi comercializate fără restricții și după 2035.
- Cerința E-Fuels: Pentru a se încadra în marja de 10% rămasă, mașinile noi cu combustie vândute după 2035 vor trebui, cel mai probabil, să utilizeze exclusiv combustibili sintetici sau biocombustibili.
Ce înseamnă asta pentru România?
Pentru România, această decizie este o „gură de aer” atât pentru economie, cât și pentru șoferul de rând.
1. Salvarea industriei locale (Dacia și Ford)
Uzinele de la Mioveni și Craiova sunt piloni ai economiei naționale. O interdicție totală în 2035 ar fi pus o presiune imensă pe transformarea liniilor de producție. Acum, modelele hibride — care deja au succes (precum Dacia Jogger sau Duster Hybrid) — pot rămâne în fabricație mult mai mult timp, asigurând stabilitatea locurilor de muncă.
2. O tranziție adaptată puterii de cumpărare
Piața auto din România a arătat în 2025 o preferință clară pentru hibride. Deși înmatriculările de electrice au crescut, românii rămân sceptici în fața mașinilor pur electrice din cauza prețului de achiziție și a distanțelor mari dintre orașe. Menținerea motoarelor termice (chiar și asistate electric) în showroom-uri după 2035 înseamnă că mobilitatea va rămâne accesibilă pentru o categorie mai largă de cetățeni.
3. Infrastructura și combustibilii viitorului
România are acum timp să își dezvolte nu doar rețeaua de încărcare electrică, ci și potențialul de producție pentru biocombustibili, având un sector agricol puternic care ar putea furniza materia primă necesară noilor carburanți „verzi”.
Concluzie: Decizia UE din decembrie 2025 recunoaște că drumul către „Zero Emisii” nu are o singură bandă. Motorul cu ardere internă nu moare, ci se reinventează. Pentru România, acest compromis înseamnă mai puțină incertitudine economică și mai multe opțiuni la cumpărarea unei mașini noi.