Mercedes-Benz Clasa A va fi construit în Ungaria în apropiere de Budapesta
Mercedes-Benz Clasa A se mută în Ungaria: De ce România a pierdut din nou „pariul” cu gigantul german?
Începând cu primăvara acestui an, harta producției Mercedes-Benz suferă o modificare majoră. Modelul Clasa A, cel mai accesibil punct de intrare în universul mărcii germane, părăsește liniile de asamblare din Rastatt (Germania) pentru a fi produs exclusiv în țara vecină, la Kecskemét.
Decizia marchează nu doar o schimbare logistică, ci și o victorie strategică pentru Ungaria, care se transformă rapid într-un „bastion” european al mobilității moderne, în timp ce România rămâne, din păcate, o destinație secundară pentru marii constructori de automobile premium.
Un „respiro” de doi ani pentru cel mai mic Mercedes
Deși planurile inițiale indicau faptul că 2026 va fi ultimul an de existență pentru Clasa A (W177), Mercedes-Benz a decis oficial să prelungească durata de viață a modelului până în 2028. Această schimbare de planuri vine pe fondul unei cereri peste așteptări pentru modelele compacte cu motorizări tradiționale și a unei adoptări mai lente a vehiculelor electrice în anumite segmente.
Pentru a face loc noilor tehnologii în fabricile din Germania, producția Clasei A este „externalizată” către uzina din Ungaria, care a demonstrat o eficiență operațională remarcabilă în ultimul deceniu.
Uzina din Kecskemét: Un gigant de 400.000 de unități
Investițiile masive ale grupului german în Ungaria (peste 1 miliard de euro doar în ultima etapă de extindere) au transformat fabrica de la Kecskemét într-un centru de producție de elită.
- Capacitate dublată: Odată cu finalizarea noilor unități, uzina va ajunge la o capacitate de 400.000 de unități pe an.
- Tehnologie avansată: Pe lângă Clasa A, aici se vor produce viitoarele generații ale modelelor compacte electrice (bazate pe platforma MMA) și modele strategice precum CLA sau EQB.
- Hub regional: Ungaria devine astfel singura țară din Europa unde Mercedes-Benz deține, în același perimetru, atât o fabrică de mașini, cât și o unitate de asamblare a bateriilor.
De ce Ungaria și nu România?
În ciuda faptului că România găzduiește fabrici importante ale grupului (Star Assembly la Sebeș și Star Transmission la Cugir), acestea produc exclusiv subansamble (cutii de viteze și componente pentru motoare), nu autoturisme complete.
Diferența dintre succesul maghiar și cel românesc în atragerea producției integrale de vehicule rezidă în câteva puncte critice:
- Infrastructura rutieră: Ungaria oferă conexiuni directe și rapide prin autostrăzi către inima Europei, un factor vital pentru logistica just-in-time a Mercedes.
- Stabilitatea și sprijinul guvernamental: Proiectul de la Kecskemét a beneficiat de un suport masiv din partea Budapestei, fiind tratat ca un proiect de securitate economică națională.
- Ecosistemul de furnizori: Ungaria a reușit să atragă nu doar producătorul auto, ci și marii producători de celule de baterii (precum CATL), creând un lanț de aprovizionare complet.
Concluzii
Mutarea producției Clasei A la Kecskemét confirmă faptul că centrul de greutate al producției auto europene se mută spre Est, dar selectiv. În timp ce Germania rămâne centrul de cercetare și producție pentru modelele de lux (precum Clasa S), Ungaria preia ștafeta pentru volumele mari.
Pentru România, rămâne lecția unei oportunități pierdute de a deveni un producător auto complet în segmentul premium, mulțumindu-se momentan cu rolul de furnizor de componente esențiale.